
Ce este pedagogia Waldorf ?
Şcoala Waldorf este o alternativă la învăţământul tradiţional, în cadrul învăţământului de stat, a cărei pedagogie se bazează pe indicaţiile pedagogice ale lui Rudolf Steiner. Şcoala Waldorf este o şcoală europeană; toţi cei care sunt preocupaţi de dezvoltarea ideilor pedagogice în lume cunosc şi recunosc succesul său în toate ţările dezvoltate ale Europei.
Prin pedagogia Waldorf se oferă o alternativă educaţională care să implice în procesul de învăţământ întreaga fiinţă a copilului. Adică, se învaţă exact aceleaşi materii ca-n orice altă şcoală, dar metodele de predare sunt diferite, urmărindu-se nu numai bombardarea intelectului cu informaţii, ci şi rafinarea simţurilor şi modelarea sensibilităţii sufleteşti faţă de ceea ce este frumos şi bine.
Prima şcoală Waldorf a fost înfiinţată în 1919 la Stutgart din iniţiativa filosoful german Rudolf Steiner şi cu sprijinul material al lui Emil Molt, managerul fabricii de ţigarete Waldorf-Astoria (de unde şi denumirea de pedagogie Waldorf).
Scoala urmăreşte prin acţiunile sale integrarea socială a tuturor tinerilor pe baza principiilor libertăţii, democraţiei, toleranţei, moralităţii.
Deşi reprezintă cea mai răspândită alternativă la învăţământul de stat din România, esenţa pedagogiei Waldorf este foarte puţin cunoscută. Eforturile cadrelor didactice şi ale părinţilor de a promova această iniţiativă s-au izbit uneori de necunoaşterea acestei alternative.
Şcoala Waldorf nu este o şcoală particulară (nu se percep taxe), nu este o şcoală ajutătoare, ci ea se adresează tuturor copiilor, sistemul fiind astfel conceput încât să-i ajute deopotrivă pe cei slabi, în atingerea unui nivel acceptabil, cât şi pe cei dotaţi, în aspiraţia lor naturală spre performanţe cât mai notabile.
Prin ce se deosebeşte pedagogia Waldorf de sistemul tradiţional de învăţământ?
- Se urmăreşte educarea omului în ansamblu;
- Programele diferitelor materii sunt comparabile cu cele din sistemul tradiţional şi aprobate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării;
- Disciplinele şcolare nu sunt privite ca şi scop în sine ci ca mijloace educaţionale;
- Este echivalent nivelul cunoştinţelor cu cel din şcoala tradiţională, la nivelul clasei a IV-a, la Testarea naţională şi la Bacalaureat.
- Nu se dau note sau calificative, elevii primind la sfârşitul clasei o caracterizare complexă care specifică atât abilităţile şi neajunsurile la fiecare obiect de studiu cât si aspecte legate de evoluţia tânărului şi sfaturi cu privire la posibile direcţii de orientare în studiu;
- Materiile principale: limba română, istoria, geografia, biologia, matematica, fizica, chimia, sunt predate în perioade de 2-4 săptămâni, câte două ore la începutul fiecărei zile, în cadrul cursului de bază. Limbile străine, cursurile artistice şi practice, sportul, dar şi orele de exerciţii la materiile principale apar în orar după cursul de bază. Acest mod de lucru reduce mult numărul de materii la care elevul trebuie să se pregătească pentru a doua zi şi duce la o aprofundare mai bună a materiei prin ritmul zilnic;
Mai presus de toate, această şcoală îşi propune dezvoltarea copiilor şi tinerilor din toate punctele de vedere, ştiinţa fiind însufleţită prin artă şi legată de viaţa zilnică prin practică în toţi cei 12 ani de studiu. Unul din scopurile acestei şcoli este acela de a pregăti indivizi cu mentalităţi sănătoase şi capacitate mare de adaptabilitate pentru viaţa socială de mai târziu.
De ce aş vrea să înveţe copilul meu într-o şcoala Waldorf?
Pentru că aici poate să descopere lumea înconjurătoare din mai multe perspective: ştiinţifice, artistice şi tehnic-mestesugăresti. Importantă este aici cunoaşterea si socializarea, mai puţin competiţia si izolarea. Este important să înveţe să cânte la un instrument muzical, să participe la sărbători în colectivitate şi să aibă posibilitatea unei relaţii umane firesti cu educatorii lui, să se simtă înţeles şi tratat cu atenţie.
În şcoala Waldorf copiii au şansa de a învăţa, de a creşte frumos în gândire, simţire şi voinţă. Oare este puţin lucru să înveţi să fii om?
„Nu este menirea noastră să transmitem judecăţi generaţiilor care cresc. Trebuie să-i ajutăm să-şi folosească propria capacitate de judecată, propria putere de înţelegere. Să înveţe să vadă în lume cu ochii proprii. Să cultivăm capacităţi, nu să transmitem judecăţi. Nu în adevărurile noastre să creadă tineretul, ci în personalitatea noastră. Să vadă cei care vin după noi că şi noi suntem căutători. Şi trebuie să-i îndrumăm şi pe ei pe calea căutătorilor.”(Rudolf Steiner)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu